www.forum.porumbel.net

Administrator · . Data inscrierii: 26/Noi/2006 Mesaje: 634

Calitatea musculaturii

Dintre toate caracteristicile unui porumbel consider caliatea musculaturii ca fiind una dintre cele mai importante.Nu neaparat pentru faptul ca o musculatura de calitate superioara ar face dintr-un porumbel un favorit.In contrast cu asta insa, lipsa calitatii unor porumbei infatiseaza si blocheaza in sens negativ alte caractere , de o caliate deosebita.
Prin pipairea musculaturii , un ameliorat rutinat , poate afla valoarea posibilitatii de efort al acestuia.Adica , in mare , care e distanta pana unde pasarea respective poate da randamentul maxim.Asta se poate afla cu aproximatie de 100-150 km , insa pentru o estimare reala este necesitate de un antrenament serios.
Cu cat un porumbel voiajor rasat are o capacitate de lupta mai ridicata , explozie de dinamism , cu atat mai mult pentru desavarsirea caliatilor sportive are trebuință de o musculatura de caliate deosebita , elastica si relaxata.Daca la un asemenea porumbel caliatea musculaturii indica o distanta maxima de 400 km unde poate realiza performanta , atunci poate fi angajat cu mai mult success pana la 350 km.
Un porumbel rasat poate zbura o ora sau doua peste puterile lui , in functie si numai datorita caracterului sau de luptator.In cazul unui porumbel ,,de 400 km” asta ar fi cam 500 km.In asemenea conditii insa ajunge sa se epuizeze si ar fi o greseala sa fie fortat.In schimb la distanta de pana la 350 km,porumbelului ii raman inca reserve sa invinga , in cazul unui concurs catastrofal , cu vant potrivnic , friguros , sa intr-o zi de concurs ploioasa.Pentru nimeni nu este un secret faptul ca unui concurs de 500 km cu vant din spate ii corespunde unul de 400 km , iar intr-un concurs nefavorabil de la 400 km , pasarea poate zbura chiar mai mult de 500 km.Toate astea sunt lucruri pe care un crescator trebuie sa le calculeze , atunci cand hotaraste la ce concurs sa angajeze asemenea porumbei.
Cu cai musculatura este mai relaxata si moale , cu atat creste si acea calitate de a sta neintrerupt mai multe ore in aer , in drumul strabatut de la locul lansarii spre casa.
Inainte de toate musculatura este formata din filamente contractile ce pot fi observate la un microscop corespunzator.Filamentele contractile formeaza fibre musculare [celule musculare] cu o marime de cativa microni.Mai numeroase fibre musculare (50-100) intra in alcatuirea fascicolelor de fibre musculare invelite la periferie de o membrana conjunctiva.Mai multe fascicole formeaza muschiul.
Dupa marime , subunitatile structurale pot fi aranjate astfel:
Elemente contractile – fibre musculare – fascicule de fibre musculare – muschi.
Fibrele musculare sunt formate , in mare , inca din starea de embrion , deci in ou.Una din intrebarile ce incita la discutii academice – inca fara rezultat –este daca numarul fibrelor musculare se modifica dupa nastere.
In indiferent ce caz , cresterea organismului nu consta in cresterea numarului fibrelor musculare , ci in dezvoltarea acestora.Tot asa cum o hrana mai saraca nu determina o dezvoltare deosebita a musculaturii daca nu exista baza genetica corespunzatoare.
Toate acestea sunt foarte importante , pentru că musculatura porumbeilor nostrii – care joaca un rol prea important in obtinerea unor rezultate – nu o putem modifica , din punct de vedere al numarului de fibre musculare in cursul vietii individului respective.Atunci cand crescatorii pregatesc porumbei pentru expozitie , ingasandu-i , acestia prezinta o musculatura mai plina , printre fibrele musculare se depune , in mod doar , grasime. Musculatura nu poate fi formata prin hranirea exagerata , ci numai reprodusa.
Asa cum stim , cea mai importanta grupa musculara sunt muschii legati de stern.Carena sternala poate fi scunda , porumbelul in acest caz fiind plat , sau inalt si atunci luat in mana , pare adanc.In general porumbeii plati dau senzatia unei musculaturi bogate , in contrast cu cei adanci ce par saraci in musculatura.In realitate insa , musculatura ambelor exemple poate fi identical, una dezvoltandu-se in mărime , iar cealalta in grosime, in functie de tipul de osatura.
Porumbeii adanci nu au cu nimic mai putina musculatura decat pasarile mai plate ce par mai pline.
Deci , in concluzie , numarul fibrelor musculare nu poate fi crescut prin hranire sau antrenamente.Cu toate acestea , antrenamentul are un rol important.Organismul tinerilor , supus unor antrenamente riguroase se adapteaza cerintelor noastre , randamentul energetic fiind mai mare.
Numarul fibrelor musculare [ celule musculare] ce intra in alcatuirea muschiului nu se modifica , insa sub actiunea antrenamentelor pot incorpora mai multe substante energetice si se hipertrofiaza.Toti cei care au verificat , la un porumbel sacrificat , musculaturapieptului , stiu ca ea este formata din 2 muschi dezvoltati.Marele pectoral , ce acopera ci imbraca sternul laexterior , de dimensiuni mari , si micutul pectoral situat profound sub acesta.Ultimul , de dimensiuni mai mici , ridica in momentul zborului , aripa , iar marele pectoral , o zmuceste in jos facand pozibil zborul.Zborul este deci o succesiune de miscari ritmice , succedate repetat , avand ca unitate functionala urmatorul tempo : micul pectoral – contractie – ridicarea aripii – marele pectoral – contractie – coboara aripa.Dupa unii cercetatori in timpul zborului , un porumbel are 300 de batai pe minut.La un drum de 600 km ,micul pectoral ridica aripa de 180.000 de ori , iar marele pectoral o coboara de atatea ori.Aceste cifre , numai si prin marimea lor ne dau o imagine asupra rolului extrem pe care il are calitatea musculaturii.In faza in care micul pestoral se contracta – mare pectoral se decupleaza fiind in faza de relaxare.Asta se numeste etapa de regenerare , timp in care muschiul se incarca cu oxigen (se oxigeneaza) din capilarele sangvine.Apoi , cand marele pectoral se contracta , intra micul pectoral in faza de regenerare.Materialul energetic al musculaturii este GLICOGENUL care se depoziteaza in ficat , sange si fibre musculareAtata timp cat in muschi exista rezerve de glicogen , pana atunci organismul nu apeleaza la proteine si lipide.Dupa aceea insa , proteinele si lipidele organismului sunt transformate in energie.Cand insa se termina si acestea se metabolizeaza insasi partile structurale ale organismului , adica celulele.
Asa se explica de ce , de la un concurs greu , porumbeii revin acasanumai pene , oase si inelul de concurs.Circulatia sangvina este cea capabila sa aprovizioneze celulele musculare cu materiale energetice neesare.Capacitatea de depozitare a materialelor energetice este cea mai buna consumand mai putina potență in timpul contractiei celor 2 muschi.Musculatura acestor porumbei fiind mai moale , in timpul zborului muschiul relaxat deranjeaza mai putin pe cel aflat in faza de contractie .
Niciodata nu este suficient cat ne ocupam pentru obtinerea unei musculaturi cat mai ridicate calitativ , lucru ce trebuie sa fie o preocupare permanenta.Dupa expeienta mea , transmiterea ereditara se face intermediar adica urmasii vor mostenii o valoare a musculaturii egala cu media celor 2 parinti.
De aproape 15 ani am pus accent pe urmarirea imbunatatirii permanente a caliatii musculaturii si cu toate acestea nu sunt sufficient de multumit nici azi.La mijocul anilor 60’ s-a inmultit la mine o linie de reproductie (nr.5) la care musculatura era prea plina , rotunda, dar nu sufficient de elastica si ralaxata.In schimb ,erau pasari arminioase, ochi deosebiti,penaj matasos si special de inteligenti.Erau formati de unul dintre cei mai renumiti crescatori de pe plan mondial.De aceea m-am straduit sa reproduc aceasta linie , fara sa am griji de calitatea musculaturii – de altfel teribil de extinsa.Cand , insa , de-a lungul a 2 sezoane am zburat in sange curat ,dar si in incrucisare , am observat ca am luat-o pe linie gresita.Porumbeii erau rapizi , se clasau foarte bine una , doua etape , eventual repetau performanta si a treia oara , dar apoi aveau o cadere spectaculoasa incat erau greu de recunoscut, regenerarea lor durand uneori mai multe saptamani.Daca porumbeii din vechile linii ale mele nu ar fi zburat exceptional asta s-ar fi vazut pe rezultatele obtinute in acei ani.Cauza era determinate de o calitate a musculaturii ce nu le permitea angajarea saptamanala la concursuri de 400 km , chiar daca celelalte calitati ale lor erau deosebite.La acest tip structural de musculatura existau cause biologice ce determinau o regenerare mai lenta , ajungand intr-un timp mai lung la forma optima.De aceea dupa trei drumuri consecutive de la 400 km , musculatura a fost suprasolicitata , peste puterile ei de regenerare si a ,,explodat”.
Atunci am invatat un lucru : din punc de vedere calitativ , musculatura sa fie cat mai elastica si relaxata – conditie esentiala –pentru ca daca asta nu exista , toate performantele serioase sunt impiedicate.
Tipul de musculatura insa nu poate fi desenat dupa un sablon.Cantitatea nu este esentiala.Un porumbel cu o musculatura ce pare saraca calitativ , dar de o calitate deosebita , este mai valoros decat unul cu o musculatura densa , prea plina cu fibre musculare dure ca scandura, tare.Deci, nu cantitatea este importanta , ci calitatea.Partile ce pot fi verificate cu degetele sa fie bine legate , sa poate fi usor deformate cu varful degetelor , dar cand presiunea dispare sa revina imediat la vechea forma , demonstrand o elasticitate ridicata.Aceste verificari se fac in aporpierea si de-a lngul sternului , informatiile cele mai precise se obtin in zona apropiata gusei.
In general , musculatura de însușire este mai frecventa la femele decat la masculi.Chiar de aceea , un mascul cu musculatura deosebita reprezinta o valoare aparte din punct de vedere reproductiv.Calitatea mai buna a musculaturii la femele este , dupa parearea mea , in legatura directa cu castigarea unor curse grele sau de mare fond , unde statistic , numarul femelelor situate in apropierea primului loc este mult mai numeros decat al masculilor.Musculatura relaxata , elastica este egala cu posibilitatea de zbor si de efort , ce determina o rezistenta indelungata.

Copiat din cartea ,, Rebusul Zburatorilor” de Anker Alfonz

Malita Florin · Trimis: 01/02/2007 16:07 Titlul subiectului:

CONTINUA TOT ASA